SOLURILE

SOLURILE

În cadrul teritoriului administrativ al comunei Tămădău Mare, roca de solificare a  fost şi este loessul. Pe teritoriul studiat se întâlnesc soluri din clasa cernosoluri precum cernoziomul tipic şi cernoziomul cambic, cu diferite varietaţi, funcţie de formele de relief pe care evoluează.

            Din studiul efectuat, pe teritoriul comunei, de specialiştii Institutului de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie şi Organizarea Teritoriului, în anul 1996 rezultă că, pe firele de apă, la baza versanţilor s-au format şi au evoluat coluvisoluri, iar pe versanţii cu pante mari –regosoluri, acestea fiind soluri neevoluate.

            Cernoziomul tipic are o textură nediferenţiată pe profil, de obicei mijlocie. Structura este glomerulară medie, bine dezvoltată în AM şi moderată în AC. Cernoziomul tipic este de obicei, afânat şi permeabil, are o capacitate bună pentru apă şi aer, se lucrează bine şi relativ uşor . Sub aspectul caracteristicilor chimice şi de troficitate face parte din categoria celor mai bune soluri pentru toate folosinţele şi culturile agricole.

            Cernoziomurile cambice, au o textură mijlocie, iar structura în Am este glomerulară mică şi medie bine dezvoltată iar în Bv columnoid-prizmatică slab dezvoltată. Datorită, îndeosebi, stării bune în ceea ce priveşte textura şi structura, restul proprietăţilor fizice, precum şi caracteristicile chimice şi de troficitate sunt soluri favorabile pentru toate culturile.

            Tipul regosol se defineşte printr-un orizont A, urmat de material parental provenit din roci neconsolidate, menţinut aproape de suprafaţă, prin eroziune geologică sau

decopertare. Textura nediferenţiată pe profil este variată, funcţie de materialul parental. Regosolurile sunt nestructurate sau au agregate grăunţoase sau poliedrice slab dezvoltate. În mod natural, terenurile cu regosoluri sunt ocupate cu pajişti de slabă calitate.

Coluvisolul se defineşte prin material coluvial nehumifer, acumulat la baza versanţilor, într-un strat de peste 50cm grosime cu sau fără orizont A, dealungul firelor de vale ce brăzdează câmpia. Au o textură nediferenţiată, de obicei mijlocie şi sunt nestructurate sau prezintă agregate grăunţoase, glomerulare sau poliedrice, slab dezvoltate. Sunt lipsite de humus sau conţin cantităţi mici şi slab aprovizionate cu substanţe nutritive. Tipul de sol are, în general, o fertilitate relativ scăzută.¹⁴  

            Poluarea solului reprezintă orice acţiune prin care se produce o dereglare a funcţionării normale a solului (M.Parichi, 2003). Datorită poluării se pierd din folosinţa agricolă suprafeţe însemnate.

            În teritoriul studiat poluarea se manifestă prin aruncarea nesupravegheată a deşeurilor şi rezidurilor din gospodării. Altă sursă de poluare este folosirea neraţională atât a pesticidelor, cât şi a îngrăşămintelor chimice; dar şi “agresarea” conductelor de gaze naturale care prin scurgere se pot impregna în sol.