Toponimia arată modul în care
oamenii sau stabilit şi au format aşezări durabile sau temporare,
arată ocupaţiile oamenilor, arată prezenţa în teritoriu al
populaţiei şi condiţiile şi modul în care omul a folosit şi a
transformat natura .
Principalele
toponime de pe acest teritoriu sunt oiconimele, ele fiind
reprezentate de denumirile a 7 localităţi .
Reşedinţa
comunei, satul Tămădău-Mare îşi datorează denumirea unei
fântâni tămăduitoare din marginea Bărăganului, la care oamenii
se opreau şi se odihneau.
Oiconimul Tămădău,
are şi adăugire, dată de mărimea celor două localităţi cu
acest nume (Mare şi Mic)
Toponimele care
amintesc existenţa unor categorii de locuitori, având o situaţie
specială în organizaţia statală sunt reprezentate aici de satele
Călăreţi şi Dârvari.
Denumirea
satului Dârvari vine de la cuvântul “Dârvar”,
ce înseamnă, slujitor care aduce lemne din pădure la curţile
boierilor şi au grijă de încălzitul camerelor .
Denumirea
satului Călăreţi provine de la faptul că în vestul teritoriului
comunei în anii 1800 îşi avea moşia tatăl lui Al. Odobescu
(autorul nuvelei Pseudo-Cynegheticos). Colonelul Odobescu conducea în
armata română o unitate de cavalerie (călăreţi) ai cărei
soldaţi la retragerea din armată se stabileau cu familia pe moşia
colonelului, făcându-şi şi case.
Satul
Plumbuita a fost amplasat pe fosta moşie a Mânăstirii Plumbuita
(cu sediul la Bucureşti). Denumirea acestei mânăstiri vine de la
materialul cu care era acoperită biserica – plumb.
Toponimul
Săcele reprezintă denumirea unui sat mic.
Pe
teritoriul din sudul comunei la începutul secolului XX s-au
instalat persoane de origine bulgară, negustori de şei pentru
cai.Denumirea satului pe care l-au înfiinţat aceştia vine de la
genul de comerţ pe care îl practicau –Şeinoiu.
Sursa:MONOGRAFIA
COMUNEI TĂMĂDĂU-MARE JUDEŢUL CĂLĂRAŞI (2004)
