ASPECTE TOPONIMICE

Toponimia arată modul în care oamenii sau stabilit şi au format aşezări durabile sau temporare, arată ocupaţiile oamenilor, arată prezenţa în teritoriu al populaţiei şi condiţiile şi modul în care omul a folosit şi a transformat natura .

Principalele toponime de pe acest teritoriu sunt oiconimele, ele fiind reprezentate de denumirile a 7 localităţi .

Reşedinţa comunei, satul Tămădău-Mare îşi datorează denumirea unei fântâni tămăduitoare din marginea Bărăganului, la care oamenii se opreau şi se odihneau.

Oiconimul Tămădău, are şi adăugire, dată de mărimea celor două localităţi cu acest nume (Mare şi Mic)

Toponimele care amintesc existenţa unor categorii de locuitori, având o situaţie specială în organizaţia statală sunt reprezentate aici de satele Călăreţi şi Dârvari.

Denumirea satului Dârvari vine de la cuvântul “Dârvar”, ce înseamnă, slujitor care aduce lemne din pădure la curţile boierilor şi au grijă de încălzitul camerelor .

Denumirea satului Călăreţi provine de la faptul că în vestul teritoriului comunei în anii 1800 îşi avea moşia tatăl lui Al. Odobescu (autorul nuvelei Pseudo-Cynegheticos). Colonelul Odobescu conducea în armata română o unitate de cavalerie (călăreţi) ai cărei soldaţi la retragerea din armată se stabileau cu familia pe moşia colonelului, făcându-şi şi case.

Satul Plumbuita a fost amplasat pe fosta moşie a Mânăstirii Plumbuita (cu sediul la Bucureşti). Denumirea acestei mânăstiri vine de la materialul cu care era acoperită biserica – plumb.

Toponimul Săcele reprezintă denumirea unui sat mic.

Pe teritoriul din sudul comunei la începutul secolului XX s-au instalat persoane de origine bulgară, negustori de şei pentru cai.Denumirea satului pe care l-au înfiinţat aceştia vine de la genul de comerţ pe care îl practicau –Şeinoiu.

Sursa:MONOGRAFIA COMUNEI TĂMĂDĂU-MARE JUDEŢUL CĂLĂRAŞI (2004)