ASPECTE TOPONIMICE

Toponimia arată modul în care oamenii sau stabilit şi au format aşezări durabile sau temporare, arată ocupaţiile oamenilor, arată prezenţa în teritoriu al populaţiei şi condiţiile şi modul în care omul a folosit şi a transformat natura .

Principalele toponime de pe acest teritoriu sunt oiconimele, ele fiind reprezentate de denumirile a 7 localităţi .

Reşedinţa comunei, satul Tămădău-Mare îşi datorează denumirea unei fântâni tămăduitoare din marginea Bărăganului, la care oamenii se opreau şi se odihneau.

Oiconimul Tămădău, are şi adăugire, dată de mărimea celor două localităţi cu acest nume (Mare şi Mic)

Toponimele care amintesc existenţa unor categorii de locuitori, având o situaţie specială în organizaţia statală sunt reprezentate aici de satele Călăreţi şi Dârvari.

Denumirea satului Dârvari vine de la cuvântul “Dârvar”, ce înseamnă, slujitor care aduce lemne din pădure la curţile boierilor şi au grijă de încălzitul camerelor .

Denumirea satului Călăreţi provine de la faptul că în vestul teritoriului comunei în anii 1800 îşi avea moşia tatăl lui Al. Odobescu (autorul nuvelei Pseudo-Cynegheticos). Colonelul Odobescu conducea în armata română o unitate de cavalerie (călăreţi) ai cărei soldaţi la retragerea din armată se stabileau cu familia pe moşia colonelului, făcându-şi şi case.

Satul Plumbuita a fost amplasat pe fosta moşie a Mânăstirii Plumbuita (cu sediul la Bucureşti). Denumirea acestei mânăstiri vine de la materialul cu care era acoperită biserica – plumb.

Toponimul Săcele reprezintă denumirea unui sat mic.

Pe teritoriul din sudul comunei la începutul secolului XX s-au instalat persoane de origine bulgară, negustori de şei pentru cai.Denumirea satului pe care l-au înfiinţat aceştia vine de la genul de comerţ pe care îl practicau –Şeinoiu.

Sursa:MONOGRAFIA COMUNEI TĂMĂDĂU-MARE JUDEŢUL CĂLĂRAŞI (2004) 

Cine a fost pe aici?...Situri arheologice la Tămădău Mare

Iată câteva din atestările arheologice care ne confirmă că aceste meleaguri au fost locuite.
Aşezarea pluristratificată de la nord-est de satul Tămădău Mic
La NE de sat, lângă podul ce traversează Mostiştea, la S de DN 3, au fost identificate fragmente ceramice preistorice, cultură neidentificată, geto-dacice şi Dridu.
Aşezarea Sântana de Mureş - Cerneahov de la Şeinoiu
La NV de satul Şeionoiu, pe malul drept al Mostiştei, pe panta unui bot de terasă se află o aşezare din sec. IV, cultura Sântana de Mureş-Cerneahov.
Aşezarea pluristratificată de lângă comuna Tămădău Mare, sat Plumbuita
Pe malul stâng al Mostiştei, la 2 km S de comuna Tămădăul Mare, pe o terasă înclinată spre SE, pe partea dreaptă a văii se află o aşezare din epoca bronzului, cultura Coslogeni suprapusă de o aşezare geto-dacică şi o aşezare care aparţine culturii Dridu (sec. IX - X ). Aşezarea Dridu se întinde spre nord, de-a lungul malului Mostiştei până aproape de sat.
Aşezarea neolitică de la Şeinoiu - "Movila din cimitir"
La S de satul Şeinoiu, pe malul stâng al Mostiştei, în cotul cel îl formează râul Mostiştea, pe un bot de terasă se află un tell neolitic, care aparţine culturii Gumelniţa. Tell-ul este distrus în cea mai mare parte de cimitirul satului. Diametrul tumulului este de 50 m. Demn de reţinut că în acest cimitir sunt mai multe cruci de piatră care datează din secolul al XIX-lea.
Între anii 1981-1984 s-au făcut cercetări arheologice sistematice de Mihai Şimon.
Mă întreb dacă aceste situri au fost ocotite de către autoritați sau dacă nu este asa cum este moda acum au fost uitate sau poate ingropate în mormane de gunoaie.Cui îi pasă?!?
BIBLIOGRAFIE
1. Şerbănescu, Done; Trohani, George, Cercetări arheologice pe Valea Mostiştei, Ilfov - FI, Bucureşti, 1978, p. 34, nr. 80
2. Şimon, Mihai; Şerbănescu, Done, Consideraţii privind reprezentarea simbolică a piciorului uman în arealul culturii Gumelniţa, CCDJ, 3-4, 1987, p. 29-34
3. Şimon, Mihai; Parnic, Valentin, Aspecte ale eneoliticului din SE Câmpiei Române. Aşezarea de la Şeinoiu, CCDJ, XVI-XVII, 2001, p. 223-233
4. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991
5. Şerbănescu, Done, 2007
sursa:National Archaelogical Record of Romania - www.cimec.ro